RV 28 dec 2006. A început numărătoarea inversă a minutelor pînă la intrarea României în Uniunea Europeană. Propunem vizitatorilor paginii noastre două reflecţii oferite redacţiei de IPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti şi de dl. Cristian Valentin Colţeanu, ambasadorul României în Italia.
Cei doi invitaţi s-au exprimat în limba italiană în cadrul transmisiunii programului internaţional "Europa senza muri" a Radioului Vatican.
Redăm mai jos traducerea intervenţiilor respective şi serviciile audio:

Aici, fişierul audio - IPS Ioan Robu:
"Noi, episcopii din România, ne bucurăm fără îndoială de faptul că la 1 ianuarie 2007, ţara noastră va intra în Uniunea Europeană. Suntem convinşi că procesul integrării noastre nu se încheie odată cu 1 ianuarie 2007 ci va continua cu o intensitate crescândă după această zi, istorică pentru noi. Aprofundarea raporturilor de orice tip cu celelalte state ale Uniunii, a se simţi parte vie şi activă dintr-o comunitate de valori - toate acestea nu se realizează într-o singură zi. Cea mai mare parte a românilor speră într-un viitor economic mai bun după 1 ianuarie 2007, dar acest lucru, cu siguranţă, nu se va întâmpla imediat.
Biserica ortodoxă, Biserica catolică şi celelalte denumiri religioase din România nu-şi ascund perplexitatea lor în faţa faptului că în Constituţia europeană nu se menţionează rădăcinile creştine ale Europei. Departe de noi, însă, de a ne lăsa descurajaţi de complexitatea proiectului european - e adevărat, şi acesta în construcţie - departe de a nu preţui identitatea noastră. Întru cât Uniunea Europeană este încă în căutarea identităţii ei, credem că România va fi în măsură să ducă în Casa europeană o contribuţie care să poată îmbogăţi posibilităţile binelui comun european.
Eu personal sunt convins că dacă România intră în Uniunea Europeană într-un moment în care aceasta este în fază de construcţie, de căutare a identităţii ei, înseamnă că ţara noastră intră în Europa la momentul potrivit. În acest fel, România va putea să aducă aportul ei atât la realizarea proiectului european cât şi la trasarea marilor linii ale caracterului sau ale sufletului european.
În primele clipe ale lui 1 ianuarie 2007 clopotele bisericilor din România vor suna îndelung pentru a saluta intrarea noastră în Europa. Şi noi, vom însoţi sunetul clopotelor cu rugăciunea noastră pentru un viitor european senin, paşnic şi prosper".

Aici, fişierul audio - amb. C.V. Colţeanu: "Intrarea României în Uniunea Europeană reprezintă un moment istoric, comparabil numai cu realizarea statului unitar român. Efortul intern al autorităţilor, al întregului popor român, s-a bucurat de sprijinul instituţiilor europene şi al tuturor statelor-prietene europene, cărora România le este profund recunoscătoare. Românii sunt bine cunoscuţi pentru euro-optimismul lor: peste două treimi din populaţie s-a declarat în mod constant în favoarea aderării (...).
Cu un bogat patrimoniu natural, artistic şi cultural, unul cele mai frumoase oraşe medievale ale României, Sibiu, a fost ales, alături de Louxemburg, capitală europeană a culturii în 2007 (...).
Sanctitatea Sa Ioan Paul al II-lea, într-o intervenţie din 2003 adresa poporului român acest mesaj: "În timp ce se pregăteşte să devină parte din structurile europene, poporul român are datoria de a-şi aminti că nu are doar ceva de primit dar are şi obligaţia morală de a împărtăşi bogăţia sa spirituală, culturală şi istorică, în beneficiul unităţii şi vitalităţii întregului continent".
România intră în Uniunea Europeană cu determinarea de a aduce dinamismul său şi creativitatea sa, dar şi de a contribui la o mai puternică coeziune politică a Uniunii. Din punctul de vedere al bogăţiei spirituale, România, în optica lui Ioan Paul al II-lea, va face în aşa fel încât Europa să respire mai bine: spun aceasta pentru că, potrivit marelui papă, Europa respiră cu doi plămâni, Occidentul şi Orientul. Prezenţa unei ţări cu o majoritate ortodoxă a populaţiei va fi o bogăţie spirituală pentru Europa.
Aş spune că Uniunea Europeană participă în mod activ la realizarea concretă a ecumenismului întru cât toate Bisericile creştine - în particular Bisericile catolică, ortodoxă şi protestante - vor trebui să facă faţă aceloraşi provocări: hedonismul, consumismul şi relativismul. Sunt convins că tradiţia creştină a României va reuşi să contribuie la o mai solidă conştientizare a faptului de a fi europeni, uniţi de aceleaşi valori culturale şi spirituale".