(RV - 10 iulie 2009) Reluare din mai 2006. În cazul diferitelor acţiuni în act, anunţate în arhidieceza de Bucureşti dar şi în toate parohiile catolice din dieceza de Iaşi sub deviza "Salvaţi catedrala Sfântul Iosif" din Bucureşti este cât se poate de oportun să se recurgă frecvent la arma neviolentă a rugăciunii, aparent slabă dar eficientă, în ceea ce pare a fi o confruntare inegală ca cea dintre tânărul păstor biblic David şi uriaşul Goliat. Mă refer în primul rând la acea "militantă" rugăciune către sfântul Iosif care, în timpul regimului totalitar, era considerată ofensivă, instigatoare de către cei care se pretindeau "purtători de lumină". Nu puteau să nu considere că în ea era vizat şi sistemul ateist, adevărată "structură a păcatului", stigmatizată expresiv prin sintagmele: "ciuma rătăcirilor şi a viciilor", "lupta cu puterea întunericului", "cursele vrăjmăşeşti".

De multe ori am reflectat, ce armă formidabilă a pus Biserica la îndemâna şi în gura credincioşilor, miei neputincioşi în mijlocul lupilor, în vremuri de grele încercări pentru credinţa lor dar şi pentru integritatea persoanei fiecăruia expusă mutilării.

Iată "pietricica", una din cele cinci culese din pârâu de tănărul David, pusă în traista sa de păstor pentru confruntarea cu uriaşul sfidător. E timpul de a fi scoasă nu pentru a fi repezită cu praştia şi lovi cu ea filisteanul ci pentru a fi înălţată spre cer în numele Domnului, Dumnezeul oştirilor.

Versiunea tradiţională a acestei rugăciuni pare mai incisivă.

"La tine alergăm, o, fericite Iosife în necazul nostru şi pline de încredere cerem ocrotirea ta, după aceea a sfintei tale soţii. Pentru acea sfântă legătură de dragoste ce te-a unit cu neprihănita Fecioară Născătoare de Dumnezeu şi pentru dragostea părintească pe care ai avut-o către Pruncul Isus, te rugăm fierbinte să priveşti cu bunăvoinţă la moştenirea pe care Isus a dobândit-o cu sângele său şi, prin puterea şi ajutorul tău, să ne aperi în nevoile noastre.
Apără, păzitorule preaînţelept al dumnezeieştii Familii, neamul cel ales al lui Isus Cristos. Îndepărtează de la noi, preiubitorule părinte toată ciuma rătăcirilor şi a viciilor. O, preaputernicul nostru ocrotitor, vino din cer în ajutorul nostru în această luptă cu puterea întunericului.
Şi precum odinioară ai scăpat de primejdia morţii pe Pruncul Isus, tot aşa apără acum sfânta Biserică a lui Dumnezeu de cursele vrăjmăşeşti şi de orice nenorocire şi întinde pururea peste fiecare dintre noi ocrotirea ta, pentru ca, sprijiniţi de pilda şi ajutorul tău, să putem trăi cu sfinţenie, muri cu evlavie şi dobândi în ceruri fericirea veşnică. Amin".

RV / 22 mai 2006 (A.L)