(RV - 19 octombrie 2009) În momentul în care Europa celebrează a 20.a aniversare a căderii Zidului de la Berlin, Europa trebuie să se inspire din patrimoniul său creştin pentru a putea privi cu încredere spre viitor: este îndemnul pe care Benedict al XVI-lea l-a adresat luni dimineaţă şefului delegaţiei Comisiei Comunităţilor Europene Yves Gazzo, primit în Vatican pentru prezentarea scrisorilor de acreditare. Este vorba de al doilea şef al delegaţiei Comisiei, după ambasadorul Leitao Ritto. În discursul său însufleţit despre identitatea Europei, papa Benedict al XVI-lea a subliniat că tradiţia umanistă, înrădăcinată în creştinism, este forţa Bătrânului Continent.

„Biserica - a spus Pontiful - trebuie să însoţească procesul de construire a Uniunii Europene, iată de ce îşi permite să-i amintească insistent care sunt valorile de bază şi constitutive ale societăţii europene, pentru să poată fi promovate pentru binele tuturor”. Papa s-a oprit tocmai asupra acestor valori care au făcut să se nască Europa şi care au reprezentat „forţa de gravitaţie care a atras spre nucleul ţărilor fondatoare” celelalte naţiuni.

Aceste valori, a relevat Pontiful, „sunt rodul unei istorii îndelungate şi sinuoase în care, nimeni nu o poate nega, creştinismul a jucat un rol de prim ordin”. Demnitatea egală a tuturor fiinţelor umane, libertatea religioasă ca fundament al tuturor celorlalte libertăţi civile, pacea ca element decisiv pentru binele comun, şi apoi dezvoltarea umană ca vocaţie divină sunt elemente centrale ale Revelaţiei creştine care continuă să modeleze civilizaţia europeană.

„Când Biserica reaminteşte rădăcinile creştine ale Europei”, a precizat, „nu este în căutarea unui statut privilegiat pentru sine”. Biserica desfăşoară o operă de memorie istorie, amintind înainte de toate un adevăr, „tot mai mult trecut sub tăcere”: inspiraţia creştină a ţărilor fondatoare a Uniunii Europene. Biserica, a spus, doreşte să manifeste şi că baza valorilor europene provine în principal din patrimoniul creştin care încă şi azi continuă să nutrească Europa. Aceste valori, a subliniat, „nu constituie un agregat anarhic sau aleatoriu, ci formează un ansamblu coerent care se ordonează şi se articulează istoric, începând de la o viziune antropologică precisă”.

Europa, se întreabă deci Papa, poate oare să omită „principiul original al valorilor sale care a dezvăluit omului valoarea sa eminentă şi realitatea unei vocaţii personale” ce-şi deschide orizontul la toţi oamenii cu care este chemat să constituie o singură familie? Benedict al XVI-lea a evidenţiat apoi şi riscul ca asemenea valori să fi manipulate de „indivizi şi grupuri de presiune” dornice să facă să înainteze interesele particulare în detrimentul unui „proiect colectiv ambiţios pe care europenii îl aşteaptă”, spre binele comun al întregului continent şi al întregii lumi.

Acest pericol, a continuat, e deja acum „perceput şi denunţat de numeroşi observatori” de provenienţă diferită. Este deci important, a fost îndemnul său, ca Europa să nu-şi abandoneze modelul de civilizaţie. Elanul său originar, a adăugat, nu trebuie „sufocat de individualism sau de utilitarism”.

Imensele resurse intelectuale, culturale şi economice ale continentului, a mai spus, vor continua să aducă roade” dacă vor fi fecundate „de viziunea transcendentă a persoanei umane care constituie comoara cea mi preţioasă a patrimoniului european”. Tocmai această tradiţie umanistă, care aparţine la mai multe curente de gândire, a constatat papa Benedict, face Europa capabilă să înfrunte provocările de mâine şi să răspundă speranţelor popoarelor. Este vorba în principal despre „căutarea unui echilibru just şi delicat între eficienţa economică şi cerinţele sociale, salvgardarea ambientului” şi mai presus de toate „sprijinul indispensabil şi necesar pentru viaţa umană, de la concepere până la moartea naturală şi pentru familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie”.

Aici serviciul audio: