(RV – 4 noiembrie 2009) Sentinţa Curţii Europene a Drepturilor Omului împotriva prezenţei Crucifixului în sălile de clasă „a fost primită în Vatican cu uimire şi amărăciune”. Acesta a fost comentariul directorului Sălii de Presă a Sfântului Scaun, părintele Federico Lombardi:

„Crucifixul a fost dintotdeauna un semn al ofertei de iubire a lui Dumnezeu şi de uniune şi acceptare a întregii umanităţi. Ne mâhneşte că este considerat un semn de diviziune, de excluziune sau de limitare a libertăţii. Nu este aşa ceva şi nici nu este înţeles astfel în percepţia noastră comună.

În special, este grav că se doreşte marginalizarea din lumea educativă a unui semn fundamental al importanţei valorilor religioase în istoria şi cultura italiană. Religia îşi aduce o contribuţie preţioasă la formarea şi la creşterea morală a persoanelor, şi este o componentă esenţială a civilizaţiei noastre. E o greşeală şi o miopie să se dorească excluderea crucifixului din realitatea educativă.

Uimeşte apoi că o Curte europeană intervine excesiv într-o materie foarte profund legată de identitatea istorică, culturală şi spirituală a poporului italian. Nu pe această cale putem fi atraşi să iubim şi să împărtăşim şi mai mult ideea europeană pe care, în calitate de catolici, am susţinut-o cu forţă încă de la originile ei. Pare că se doreşte nerecunoaşterea rolului creştinismului în formarea identităţii europene care – de fapt – a fost şi rămâne esenţială.

Aici serviciul audio: